Prima Pagina
Despre noi
Noutati
Proiectul
Marea Neagra
Rezervatia 2 Mai-Vama Veche
Calutul de mare
Aria protejata Durankulak
Proiecte Mare Nostrum
Resurse Multimedia
Galerie Foto
Galerie Video
Implica-te
Contact
Harta Site
Marea Neagra


Denumita Pontus Euxinos, Kara i Deniz sau Cernoie More, Marea Neagra reprezinta o sursa de hrana si de sanatate, o muza a poetilor, un loc magic, un  “unicum hydrobiologicum”.

De la “marea cea intunecata sau sumbra”, cum au numit-o iranienii, la “marea cea primitoare”, cum aveau s-o numeasca grecii si latinii, istoria Marii Negre s-a scris din influente asiatice si europene, cu imperii care s-au nascut si au decazut in jurul ei.


Generalitati

Suprafata: 466 200 km2;
Adancimea medie: 1271 m;
Adancimea maxima: 2211 m (in partea central-sudica);
Volumul apelor: 537 000 km3;
Lungimea maxima: 1200 km;
Adancimea maxima a stratului oxic: 150 m.
Marea Neagra este marginita de sase tari: Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria si Romania.

1) Marea Neagra are cel mai mare bazin hidrografic din lume, acoperind o treime din suprafata Europei. In fiecare an, raurile tributare deverseaza in bazinul sau 350 km3 de apa, 85% provenind din cele mai mari 3 fluvii din Europa: Dunarea, Nistrul si Niprul.

2) Marea Neagra este o mare semi-inchisa, cea mai izolata mare din lume, fiind conectata la Oceanul Mondial prin trei stramtori: Bosfor, Dardanele si Gibraltar. Stramtoarea Bosfor este un canal foarte ingust (de numai 0,7-3,5 km), aproximativ 31 km lungime si o adancime de 39 pana la 100 m.

3) Caracterul salmastru (cca. 18 g0/00) al Marii Negre este conferit de existenta unui amestec de trei tipuri de ape:
- Ape salmastricole, ale vechiului lac pontic;
- Ape mediteraneene, patrunse prin stramtoarea Bosfor;
- Ape dulci, continentale si pluviale.

4) Desi adancimea Marii Negre depaseste 2000 m, viata marina se desfasoara doar in stratul sau superior de 150-200 m, diversitatea in specii fiind foarte scazuta, in comparatie cu cea a Marii Mediterane, care are aceeasi origine. Intr-o inventariere  efectuata inainte de 1996, au fost identificate 3.774 specii, dintre care doar 168 specii de pesti si patru mamifere marine, restul fiind organisme inferioare. Sub 200 m adancime mai traiesc doar bacterii care, consumand oxigenul, au dat nastere celei mai intinse "mari anoxice" " sarace in oxigen", unde s-a acumulat un volum imens de hidrogen sulfurat si, unde nu mai pot supravietui decat cateva specii de bacterii. Aceasta caracteristica reprezinta cheia unicitatii Marii Negre.


Tarmul romanesc al Marii Negre

Linia costiera romaneasca se intinde pe o lungime de 264 km, putand fi divizata in 2 sectoare geografice si geomorfologice principale:

- Sectorul nordic (165 km) este cuprins intre Musura si Capul Midia si reprezinta tarmul invecinat cu Delta Dunarii, incluzand complexul lagunar Razelm - Sinoe, cu acumulari de sedimente aluvionare cu zone mlastinoase si lagunare. Plajele sunt formate din nisip fin, mineral, provenit din Dunare.

- Sectorul sudic (aprox. 99 km) se situeaza intre Capul Midia si Vama Veche si se imparte in 2 subsectoare: Capul Midia – Capul Singol, caracterizat prin faleze inalte calcaroase separate de plaje mici, adesea protejand lacurile litorale; si Capul Singol -  Vama Veche.

Tarmul nordic, de la Sulina la Constanta, este mai putin locuit, in schimb cel sudic, de la Constanta la Mangalia, este foarte populat si dezvoltat in ceea ce priveste industria, turismul si activitatea portuara.



Principalele probleme de mediu cu care se confrunta Marea Neagra

Una dintre principalele amenintari la starea de conservare a ecosistemelor Marii Negre vine dinspre sarurile de azot si fosfor originare din ingrasamintele chimice folosite in agricultura, dar si din depozitele de gunoi de grajd si apele uzate netratate corespunzator. Acesti "nutrienti" produc o supra-fertilizare a ecosistemelor naturale consumand stocul de oxigen, proces cunoscut sub numele de eutrofizare.

In fiecare an, mii de tone de saruri de azot si fosfor patrund in Marea Neagra, fie datorita metodelor invechite folosite inca in agricultura, fie din apele uzate insuficient tratate. Acesti nutrienti stimuleaza dezvoltarile fitoplanctonului, producand asa numitele "infloriri", care in ultima instanta produc adevarate "zone moarte" unde, in lipsa oxigenului si a luminii, celelalte organisme marine vor suferi reducindu-si populatiile.
Incepand din anii ’60 pana in ’90, eutrofizarea a produs cele mai mari perturbari in tot lantul trofic, ca o cascada, un adevarat sindrom de eutrofizare, sau "amenintarea verde".

Procesul a avut deja consecinte dezastruoase asupra ecosistemului marin. In anii ’80 si ’90 se afirma ca Marea Neagra este prima mare din lume care ar putea "muri", in sensul ca nu va mai putea suporta hranirea vietuitoarelor care o populeaza.

Poluarea de origine terestra, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea resurselor sale vii, patrunderea speciilor exotice, poluarea cauzata de transportul de petrol si a altor substante periculoase au contribuit la diminuarea biodiversitatii Marii Negre.

Conditiile deteriorate ale Marii Negre s-au dovedit insa “atractive” pentru unele speciile invadatoare, originare din alte mari si oceane, cum a fost de exemplu ctenoforul Mnemiopsis leidyi. Fiindca se hraneste cu zooplancton si puiet de peste, acest organism a cauzat pagube uriase populatiilor de pesti.
Mnemiopsis leidyi a fost identificat in Marea Neagra la inceputul anilor ’80, fiind adus probabil o data cu apele de balast ale navelor comerciale care au tranzitat Marea Neagra, tocmai de pe coastele de est ale Americii de Nord.

Pina la mijlocul anilor ’90, in toata marea, populatiile acestui invadator aveau sa ajunga la 1 miliard de tone, adica mai mult decit toata captura comerciala de peste din lume.
Ecosistemul marin a inceput sa se refaca numai dupa ce, un alt ctenofor, Beroe ovata a patruns in pelagial si a inceput sa consume bogata biomasa de M. leidyi gasita aici.

Tarile costiere de la Marea Neagra au suferit pierderi de miliarde de dolari datorita perturbarilor ecologice din anii ’90. Costurile economice datorate numai colapsului pescariilor si industriei turistice au fost estimate la 500 mil. USD/an, fara sa se ia in calcul impactul economic produs de reducerea biodiversitatii marine si costurile sanatatii umane.


Semnale de insanatosire a ecosistemului marin

Semnalele recente ca ecosistemul marin este in curs de insanatosire sunt atribuite, in cea mai mare parte, caderii economiei din fostele state comuniste costiere Marii Negre si Dunarii. Declinul agriculturii intensive a dus la scaderea brusca a cantitatilor de saruri de azot si fosfor folosite ca ingrasaminte chimice, care ajungeau in mare in anii ’70 si ’80.
Totusi, cercetatorii din aceste tari atentioneaza asupra faptului ca, daca nu se vor lua masuri urgente de modernizare a agriculturii si a sistemelor de tratare a apelor uzate, reconstructia economica ar putea duce la un alt dezastru ecologic, care probabil nu va mai avea nici o sansa de refacere.

Asadar, ecosistemul Marii Negre ramine inca vulnerabil la impactul poluarii, supra-pescuitului si dezvoltarii costiere nedurabile. Infloririle algale sunt inca intense iar ecosistemul este inca in fata riscului ca oxigenul; sa-si diminueze concentratiile. Stocurile de pesti cu mare valoare comerciala, cum sunt cele ale sturionilor si calcanului, sunt in continuare in "suferinta" datorita pescuitului ilegal/fraudulos, poluarii si distrugerii habitatelor lor.

Semne de reabilitare s-au inregistrat si la virful piramidei trofice din pelagial, unde se afla animalele cele mai evoluate care traiesc in Marea Neagra – cele trei specii de mamifere marine Tursiops truncatus, Phocoena phocoena, Delphinus delphis. Totusi, desi scaderea presiunii exercitate de eutrofizare si diminuarea populatiilor ctenoforului M.leidyi au dus la o imbunatatire destul de fragila a habitatelor si rezervelor lor de hrana – pestii – delfinii raman, in continuare, cele mai vulnerabile la impactul antropic.
Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, ca si pentru informatii detaliate privind statutul de membru al Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
Linkuri utile
Copyright © 2008
Mare Nostrum.
All Rights Reserved.
Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Raspunderea privind corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate revine
initiatorilor site-ului web”.