Prima Pagina
Despre noi
Noutati
Proiectul
Marea Neagra
Rezervatia 2 Mai-Vama Veche
Calutul de mare
Aria protejata Durankulak
Proiecte Mare Nostrum
Resurse Multimedia
Galerie Foto
Galerie Video
Implica-te
Contact
Harta Site
Resurse Multimedia



Septembrie 2008                                                         
IUBITI SI PROTEJATI „CALUTUL” DIN MAREA NEAGRA!

Ce este calutul de mare?
  - un peste care face parte din familia Syngnathidae. In Marea Neagra au fost citate doua specii: Hippocampus hippocampus si  Hippocampus ramulosus. Datele referitoare la aceste specii sunt insuficiente. Nu sunt date publicate referitoare la tendintele populatiilor sau la numarul total de animale mature ale acestor specii. Exista foarte putine date cantitative care sa examineze probabilitatea extinctiei acestor specii. De aceea, evaluatorii au date insuficiente pentru evaluarea speciei conform criteriilor Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Unii specialisti sustin ca ar fi vorba de o singura specie.

Ce dimensiuni poate atinge? –
10-12 cm
Care este durata de viata? – se apreciaza ca traieste cca patru ani.

Curiozitati:
prezinta dimorfism sexual (masculul este mai mare decat femela si prezinta o punga in care poarta embrionii pentru incubatie). Sunt monogami, cel putin pentru un sezon de reproducere (comportament prezent extrem de rar la pesti). Desi femela este capabila de reproducere pe durata gestatiei masculului, ea refuza o noua imperechere cu un alt partener.
Femela este cea care initiaza „dansul” imperecherii, intrand pe teritoriul masculului, timp in care culoarea lor se schimba de mai multe ori. Femela este cea care insereaza ovopositorul in punga masculului si trasfera ouale pentru fecundare si incubatie. Masculul poarta embrionii (cca 20 de zile, in functie de temperatura apei), timp in care le oxigeneaza periodic si primeste „vizita” zilnica a femelei. La eclozare, puii au cca 5-7 mm si sunt total abandonati de parinti. Se apreciaza ca numai 5 exemplare dintr-o mie de pui ating maturitatea.

De ce interesul pentru aceasta specie?
– pentru a atrage atentia asupra necesitatii unui management durabil al acestei specii prin: educatie si constientizare, reducerea capturilor accidentale, refacerea habitatelor specifice in principal a campurilor de alge macrofite, utilizarea acvaculturii ca alternativa pentru acvaristi si chiar si pentru cei care doresc sa exploateze specia.

Cine promoveaza cercetarile? - Organizatia neguvernamentala Mare Nostrum din Constanta, impreuna cu partenerii sai - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Grigore Antipa” din Constanta (INCDM) si Fundatia pentru Conservarea Biodiversitatii, filiala Kaliakra din regiunea Dobrich (Bulgaria), in cadrul proiectului Aria 2 Mai – Durankulak – Conservarea biodiversitatii marine si constientizare publica, finantat de Uniunea Europeana prin programul PHARE 2005, Cooperare transfrontaliera Bulgaria-Romania.



August 2008
REZERVATIILE TRANSFRONTALIERE – O NECESITATE?

ONG Mare Nostrum din Constanta in parteneriat cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (INCDM) si Fundatia Bulgara de Conservare a Biodiversitatii Filiala Kaliakra sustin extinderea Rezervatiei 2 Mai - Vama Veche
in apele litorale bulgaresti. Actiunea face parte din proiectul “Aria 2 Mai - Durankulak – Conservarea biodiversitatii marine si constientizare publica”.

Initiativa extinderii acestei rezervatii si in apele litorale ale Bulgariei apartine INCDM, care este custodele acesteia. Conducerea Institutului a pus deja problema in cateva foruri competente, intre altele Ministerul Mediului si Dezvoltarii Rurale din Romania, Comisia Marii Negre, cu sediul in Istanbul, Institutul Oceanografic si Institutul pentru Pescuit din Varna. Extinderea este sprijinita de Acordul pentru Conservarea Cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si Zona Contigua a Atlanticului (ACCOBAMS).

De ce o arie marina transfrontaliera romano-bulgara? In primul rand pentru ca se vor creea oportunitati noi pentru intarirea cooperarii dintre Romania si Bulgaria in gestionarea acestui sector marin, deoarece populatiile de organisme vegetale si animale nu tin seama de granitele politice si administrative.

Dar, beneficiile unei arii protejate transfrontaliere sunt mult mai multe: o arie largita, dincolo de granitele unei tari, va asigura o mai buna conservare a biodiversitatii, deoarece cu cat suprafata protejata este mai mare cu atat se vor mentine viabile populatiile apartinand la mai multe specii faunistice; braconajul si comertul ilegal de-a lungul granitelor vor fi mai bine controlate; legislatia va fi aplicata mai eficient, iar inspectia zonelor de granita devine efectiv posibila; speciile patogene sau daunatoare, patrunse prin intermediul apelor de balast, care afecteaza negativ biodiversitatea, vor fi mai usor controlate; eco-turismul se va dezvolta, prin atragerea unui numar mai mare de vizitatori, posibilitati de realizare comuna a cursurilor pentru operatorii de turism, practicarea acelorasi tarife, etc.

Intr-o rezervatie transfrontaliera nu sunt interzise pescuitul traditional sau de subzistenta al localnicilor, libera navigatie a ambarcatiunilor pescaresti traditionale cu vasle sau vele, navigatia ambarcatiunilor de agrement cu vasle, vele sau hidrobiciclete precum si pescuitul sportiv.

In prezent, in intreaga lume exista 169 complexe de doua sau mai multe arii invecinate, care implica de fapt 666 arii protejate, despartite de granite internationale, reprezentand 113 tari. Multe dintre acestea sunt deja declarate arii transfrontaliere, pentru altele exista potential ridicat de a capata acest statut. Rezervatia marina 2 Mai – Vama Veche ar putea fi una dintre acestea din urma. Infiintarea acestei arii marine transfrontaliere ar fi prima realizare de acest fel din Romania.



Iulie 2008
MAREA NEAGRA IN CRIZA

Pana prin anii 1990-1994, orice lucrare sau discutie intre cercetatori, orice articol care aparea in presa cu privire la ecosistemul marin incepea inevitabil cu concluzia “Marea Neagra a suferit un dramatic declin ultimii 30 de ani”, sau “Marea Neagra este in criza” sau, si mai rau “Marea Neagra este aproape gata sa moara”.
Mai sunt aceste afirmatii adevarate acum?

In oricare dintre cele sase tari costiere, biologii vorbesc despre o usoara insanatosire a ecosistemului marin, in special a biodiversitatii, iar pescarii despre cresterea capturilor de peste. Pare ca spirala mortii si a declinului ecologic a luat sfarsit. Dupa mai bine de 30 de ani, au fost identificate trei specii de crabi ; calutii de mare, altadata atat de rari, acum sunt mult mai abundenti. Dar cel mai imbucurator este faptul ca specii de pesti foarte valorosi din punct de vedere economic, cum ar fi calcanul, au reaparut pe piete.

Dar motivele acestei refaceri nu sunt de loc simple. Cele mai importante modificari ale starii ecologice sunt aproape in intregime accidentale.

Imediat dupa anul 1989, toate tarile costiere Marii Negre s-au confruntat cu un puternic declin economic, o data cu inchiderea majoritatii fabricilor si cooperativelor agricole de productie. Impactul a fost dramatic asupra comunitatilor umane, dar, paradoxal, a adus beneficii mediului marin. In primul rand infloririle algale, produse de folosirea exagerata a fertilizantilor in agricultura, au devenit din ce in ce mai rare.

O alta cauza a insanatosirii mediului marin este, de asemenea, neintentionata. In deceniul 8, o specie de meduza originara din Oceanul Atlantic de Nord (Mnemiopsis), a ajuns in Marea Neagra odata cu apele de balast ale navelor. Cum in Marea Neagra specia nu avea consumatori naturali, populatiile sale s-au inmultit enorm, hranindu-se cu toate tipurile de organisme, dar mai ales cu cele care constituie hrana pestilor. Asa ca, la sfarsitul anilor ‘90, pescariile au ajuns aproape de colaps. Din fericire, o alta specie gelatinoasa a ajuns in Marea Neagra, care se hraneste numai cu Mnemiopsis, reducand populatiile acesteia si ducand imediat la refacerea stocurilor de peste.

Toate tarile din jurul Marii Negre se confrunta cu noi si neasteptate amenintari, in primul rand boom-ul inregistrat in constructii, care apar “peste noapte” chiar langa coasta, de cele mai multe ori ilegal, adeseori in ciuda impotrivirii organizatiilor neguvernamentale de mediu.

Conservationistii din toate tarile riverane se tem de dezvoltarea industriei petroliere. Petrolul este o afacere “murdara”, iar ritmul dezvoltarii sale risca sa depaseasca capacitatea guvernelor de a o controla si de a lua masurile necesare pentru protectia mediului. Analistii politici vad, insa, in petrol posibilitatea aparitiei de noi locuri de munca, iar imaginea de industrie poluatoare, o exagerare.Daca se doreste prosperitatea in regiunea Marii Negre, trebuie sa ne asiguram ca nu vom repeta greselile din trecut. Starea de echilibru ecologic din anii ’60-70 nu se va mai intoarce niciodata, dar, cu grija si atentie este posibil ca locuitorii de pe toate malurile sale sa se mai bucure de frumusetile si bogatiile sale.



Mai 2008
REZERVATIA 2 MAI-VAMA VECHE – O “CASA” PRIMITOARE PENTRU DELFINI

Printre cele peste 390 specii vegetale si animale identificate in Rezervatie Marina 2 Mai-Vama Veche sunt si cele trei specii de delfini – afalinul, marsuinul si delfinul comun, a caror stare de conservare a fost grav deteriorata in ultimii 40 de ani, datorita activitatilor umane.

Unul dintre factorii stresanti pentru aceste animale este poluarea sonora, din ce in ce mai agresiva datorita numarului din ce in ce mai mare de nave si platforme petroliere, de sonare folosite de nave, dar si de cercetarile oceanografice si geofizice, pescuitul si acvacultura, testele militare si turismul, practicate de toate tarile costiere Marii Negre, inclusiv Romania.

Efectele zgomotelor asupra mamiferelor marine au atras atentia atat a oamenilor de stiinta cat si a conservationistilor abia dupa anul 1970. Dar eforturile cercetatorilor de a stabili cum reactioneaza mamiferele marine la zgomote s-au lovit de lipsa de informatii despre marimea nivelului de zgomote si de numarul surselor producatoare de zgomote. Ei au incercat sa evalueze acest nivel luand in calcul numarul de nave care traverseaza marile si oceanele, ajungand la concluzia ca nivelul de zgomote a crescut cu aproximativ 15 dB in ultimii 50 de ani.

Reactiile comportamentale ale delfinilor la zgomote sunt, pe termen scurt, incetarea hranirii, a socializarii si vocalizarii, parasirea habitatului preferat, despartirea mamei de puiul sau, etc. Pe termen lung, delfinii pot sa abandoneze definitiv zonele de hranire, reproducere sau crestere a puilor.
Modificari bruste ale presiunii cauzate de zgomotele puternice pot induce efecte aproape mortale sau chiar mortale din cauza afectarii organului lor de orientare – sonarul. Incapabile sa mai detecteze hrana sau pradatorii, sa evite navele sau alte obstacole, cetaceele vor muri.

Problema delicata a zgomotelor a fost din nou discutata la cea de a III-a Reuniune a Partilor contractante ale Acordului pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si Zona contigua a Atlanticului (ACCOBAMS), cu care ocazie s-au dezbatut si aprobat peste 30 rezolutii.

Rezolutia 3.10. a hotarat, intre altele, ca este nevoie urgenta de o cercetare speciala pentru a elabora o harta a nivelelor zgomotului la care sunt expuse cetaceele din cele doua mari, pentru a defini nivelul de la care starea de sanatate sau supravietuirea poate fi afectata. Rezolutia 3.22. aduce din nou in discutie ideea ca ariile marine protejate pot contribui nu numai la protectia delfinilor, dar si la protectia altor specii cu care acestia impart ecosistemul, ceea ce incearca sa realizeze, in Rezervatia marina 2 Mai – Vama Veche, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, in calitate de custode si ONG Mare Nostrum, ca partener.



Aprilie 2008
REZERVATIA MARINA 2 MAI-VAMA VECHE

Istoria conservarii naturii si stabilirii de arii protejate in Romania incepe cu Emil Racovita, la a carui propunere, in anul 1930, a aparut legea pentru protectia monumentelor naturii. Astfel, pana in 1972, 190 de obiective, insumand aproape 100.000 ha, aveau sa fie puse sub ocrotire ca rezervatii naturale, pentru ca in prezent, Reteaua Nationala de Arii Protejate sa includa un numar de 579 de arii, ceea ce reprezinta 4,8% din teritoriul Romaniei.

Daca pana in 1973, masurile de protectie se rezumau numai la declararea de arii protejate si aproape deloc la administrarea acestora,  dupa aceea, prin Legea Mediului, se fac primele prevederi legate de protectia rezervatiilor si monumentelor naturii si de asemenea la sarcinile ce revin organelor centrale si locale.

In judetul Constanta, au fost declarate 38 arii naturale protejate, cu o suprafata totala de 19646,54 ha, una dintre acestea fiind Acvatoriul litoral marin Vama Veche – 2 Mai. Infiintata ca rezervatie in 1980, printr-o decizie a Consiliului Judetean Constanta, ea a fost confirmata ca arie protejata abia prin Legea nr. 5 din anul 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.

Cu o suprafata de 5.000 ha, aria marina Vama Veche – 2 Mai face parte din categoria “rezervatie naturala", ce cuprinde
un mozaic de habitate acvatice, diversitatea speciilor fiind extrem de mare, constituind un punct de referinta pentru diversitatea biologica a litoralului romanesc al Marii Negre.

Scopul principal pentru care a fost infiintata aceasta rezervatie este cel de conservare a habitatelor marine si a speciilor naturale importante sub aspect floristic si faunistic, urmarindu-se eliminarea si prevenirea acelor activitati de exploatare sau utilizare care contravin principiilor conservarii si protectiei biodiversitatii. In acelasi timp, se asigura conditii pentru activitatile de cercetare stiintifica, educationale si recreative.

Tocmai pentru a respecta  aceste principii, rezervatia a fost impartita in doua zone, una de protectie integrala, destinata in principal cercetarii stiintifice, si o zona tampon, de management durabil, in care se permit anumite activitati traditionale.

Spre deosebire de multe arii protejate din Romania, Rezervatia Vama Veche – 2 Mai are deja un Plan de Management si de asemenea un Regulament de functionare. Ambele documente au fost elaborate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (INCDM) din Constanta, in colaborare cu alte institutii si ONG-uri,  si avizate de Academia Romana si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. Pentru a respecta legislatia in vigoare, activitatea de supraveghere si paza in Rezervatia Marina este exercitata de personalul autorizat din INCDM, caruia i-a fost incredintata custodia de catre Agentia de Protectie a Mediului Constanta.
Pentru ca obiectivele specifice ale planului operational, anexa la Planul de Management, sa fie realizate, primul pas, obligatoriu, este aprobarea celor doua documente de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, printr-un act normativ si apoi implementarea acestuia, pentru care, in fiecare an, se va elabora un plan de lucru, care sa detalieze actiunile cuprinse in planul de management. Prin prezentarea planului de lucru anual si analizarea acestuia in cadrul grupului de custozi, vor fi consultati si factorii interesati, cu privire la modul de punere in aplicare a Planului de management si a oportunitatii unor modificari.
In ultimul timp, tot mai multe organizatii neguvernamentale s-au implicat in gestionarea ariilor protejate. Este si cazul ONG Mare Nostrum care, recent, a lansat un proiect prin care si-a propus sa puna in practica unele dintre activitatile introduse in planul operational al Planului de Management al Rezervatiei Vama Veche – 2 Mai.



Martie 2008
S.O.S. – BIODIVERSITATEA IN PRIMEJDIE!

Una din patru specii de mamifere, una din opt specii de pasari, o treime din totalul amfibienilor si 70% din numarul total de plante, cate s-au evaluat ca traind pe pamant, sunt in primejdie.

“Viata pe Pamant dispare mult mai repede decat ne-am asteptat si va continua sa dispara daca nu se iau masuri urgente” este concluzia Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii si Resurselor Naturale (IUCN) la lansarea Listei Speciilor Amenintate din anul 2007. Din cele 41.415 specii inscrise in aceasta lista, 16.306 sunt amenintate cu extictia. Numarul total de specii extincte a atins deja 785 specii, iar in viitor 65 specii se vor mai gasi doar in captivitate sau in cultura.

Cercetatorii din tarile costiere Marii Negre - Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Romania si Bulgaria - au lansat acelasi semnal de alarma, identificand 254 specii de plante si animale marine si costiere ca fiind din ce in ce mai rare sau amenintate cu disparitia. Asa a fost elaborata prima Carte Rosie a Marii Negre, in anul 1998, pentru ca in 2002, Anexa II la Protocolul pentru Conservarea Biodiversitatii si Cadrului Natural al Marii Negre  sa prezinte o Lista cu 126 dintre speciile importante din Marea Neagra, care au statut de specii amenintate si rare.

Viata oamenilor de la tarmul Marii Negre este indisolubil legata de biodiversitatea marina si deci in mod necesar protectia acesteia este esentiala pentru supravietuirea lor. Daca cele 126 specii rare sau amenintate vor disparea, nu vom mai putea nicicand sa le aducem inapoi, oricat de curata va deveni marea. Trebuie asadar sa acceptam ca este si responsabilitatea noastra sa nu “stricam” sanatatea marii, fiindca toate speciile au dreptul la un mediu sanatos. Planul Strategic de Actiune la Marea Neagra, adoptat de Ministrii Mediului din cele sase tari riverane, la Istanbul, pe 31 octombrie 1996, este documentul care recunoaste necesitatea protejarii ecosistemului marin si incearca sa ne ajute sa ne exercitam drepturile si responsabilitatile.

Si totusi, oamenii inca ignora si nu inteleg ca natura, biodiversitatea si ecosistemele sunt cele care ne furnizeaza noua bunuri materiale si servicii, ca pentru reducerea saraciei si imbunatatirea mijloacelor de trai este absolut necesara conservarea ecosistemelor naturale, inclusiv cele marine.



Februarie 2008
O NOUA SANSA PENTRU CALUTUL DE MARE!

Este aproape unanim recunoscut ca, incepand din anii ‘70, resursele biologice ale Marii Negre, in special cele pescaresti, au suferit un dramatic declin, ajungand aproape de colaps. Datorita vulnerabilitatii sale la factorii naturali, dar mai ales antropici, declinul ecosistemului marin s-a manifestat si la nivelul diversitatii speciilor, habitatelor si peisajelor sale. Cea mai grava dintre consecinte a fost scaderea densitatilor populatiilor unor specii de plante si animale marine si costiere, adeseori pana la dispartie, astfel ca 254 dintre acestea au fost introduse in Cartea Rosie a Marii Negre, cu statut de specii amenintate sau rare.

Una dintre speciile declarate, la nivelul intregului bazin al Marii Negre, ca amenintata cu disparitia este o specie de peste denumita popular calut de mare (Hippocampus ramulosus), care vietuieste printre tufele de iarba de mare, la distanta mica de tarm. Dupa anii ’60, reducerea drastica a “campurilor” cu iarba de mare, provocata de constructia porturilor Midia, Agigea si Mangalia, a dus inevitabil si la scaderea populatiilor calutului de mare; actualmente marimea acestor populatii este necunoscuta.
Forma sa curioasa, ca o piesa de sah de 10-12 cm lungime, faptul ca puii se dezvolta intr-o punga situata sub abdomenul masculului, de unde, dupa 2-3 saptamani, se raspandesc in apa marii, posibilitatea de a-si schimba culoarea corpului pentru a se adapta mediului inconjurator si a se feri de dusmani a facut din aceasta specie una dintre cele mai “cautate” de localnici si turisti, devenind una dintre curiozitatile peisagistice de la Marea Neagra.

Pentru refacerea efectivelor de calut de mare si, in acelasi timp, pentru reducerea amenintarilor la viata lor, Mare Nostrum a demarat, in virtutea misiunii sale de conservare a biodiversitatii apelor marine romanesti, un proiect in care obiectivul este crearea unei “maternitati” in laborator pentru reproducerea calutului, obtinerea puietului si eliberarea acestuia in mare. Proiectul, intitulat Aria 2 Mai - Durankulak - Conservarea biodiversitatii marine si constientizare publica, este finantat de Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria, Phare CBC 2005.
 Proiectul se va desfasura pe tot parcursul anului 2008 si are ca partener principal Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (INCDM), care va incerca un  experiment de reproducere in laborator a calutului de mare, deoarece aici exista atat dotarea materiala necesara cat si personal calificat si cu o experienta bogata in lucrari de acvacultura marina.

Prin prezentul proiect, Mare Nostrum impreuna cu partenerul sau din Bulgaria - Fundatia Bulgara pentru Conservarea Biodiversitatii „Kaliakra”, filiala Dobrich - vor veni in sprijinul autoritatilor locale si centrale din cele doua regiuni vecine si vor continua activitatile de lobby pentru extinderea Rezervatiei. De asemenea, se vor implementa cateva dintre actiunile inscrise in Planul de management al Rezervatiei, elaborat de INCDM, cum ar fi infiintarea retelelor de monitorizare a plajelor, crearea de indicatoare si panouri informative, dezvoltarea si implementarea unui program de educatie ecologica in institutiile de invatamant romanesti si bulgare, implicarea comunitatilor locale din cele doua regiuni transfrontaliere in actiuni de conservare a biodiversitatii, etc.



Ianuarie 2008
LANSAREA UNUI NOU PROIECT MARE NOSTRUM

Incepand cu data de 1 decembrie 2007, organizatia neguvernamentala Mare Nostrum a lansat proiectul  Aria 2 Mai - Durankulak - Conservarea biodiversitatii marine si constientizare publica. Proiectul va fi finantat din bugetul Comunitatii Europene prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria, Phare CBC 2005.
Scopul central al proiectului este promovarea dezvoltarii si exploatarea durabila a resurselor marine, iar obiectivul sau specific este refacerea efectivelor de calut de mare (Hippocampus ramulosus), specie care, dupa anii ’60, din cauza reducerii drastice a “campurilor” cu iarba de mare, si-a redus populatiile, fiind declarata, la nivelul intregului bazin al Marii Negre, amenintata cu disparitia.
Mare Nostrum, in parteneriat cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (INCDM), care are dotarea materiala necesara cat si personal calificat, vor incerca reproducerea artificiala a calutului, crearea unei “maternitati” pentru cresterea puietului obtinut si apoi eliberarea acestuia in mare.
Al doilea obiectiv al proiectului este imbunatatirea documentatiei pentru extinderea Rezervatiei Acvatoriul litoral marin Vama Veche – 2 Mai in apele bulgaresti ale Marii Negre. Propunerea acestui obiectiv a plecat de la recunoasterea faptului ca o masura necesara si obligatorie de conservare a biodiversitatii marine este infiintarea si gestionarea ariilor marine protejate. Desi a fost infiintata inca din 1980, prin Decizia 31 a Consiliului Judetean Constanta, Rezervatia a fost confirmata ca arie protejata abia prin Legea nr. 5/2000.

Convinsi ca natura nu are granite, Mare Nostrum impreuna cu partenerul sau din Bulgaria - Fundatia Bulgara pentru Conservarea Biodiversitatii „Kaliakra”, filiala Dobrich - vor veni in sprijinul autoritatilor locale si centrale din cele doua regiuni vecine si vor continua activitatile de lobby pentru extinderea Rezervatiei, initiate deja de INCDM.
Proiectul va asigura cresterea gradului de constientizare a populatiei locale si a turistilor asupra biodiversitatii marine si managementului durabil al acesteia. De asemenea, va pune in practica statutul de arie protejata, prin desfasurarea unora dintre activitatile prevazute in Planul de management al Rezervatiei marine 2 Mai – Vama Veche, care, desi a fost elaborat, inca nu a fost implementat.
Proiectul se va desfasura pe tot parcursul anului 2008 si va avea ca principale activitati: infiintarea unei retele de monitorizare a zonei 2 Mai – Durankulak; dezvoltarea si implementarea unui program de educatie ecologica in institutiile de invatamant din zona Rezervatiei; informarea si constientizarea pescarilor; realizarea unei brosuri ilustrate cuprinzand specii de plante si animale din Rezervatia transfrontiera aflate in diferite stadii de periclitare; realizarea unui film documentar despre Rezervatie.

Daca activitatile de advocacy desfasurate prin proiect vor avea succes, vor fi inregistrate numeroase beneficii, precum: promovarea cooperarii internationale la diferite nivele, imbunatatirea protectiei ecosistemelor, conservarea biodiversitatii, facilitarea unor activitati de conservare eficiente in cooperare, aducerea unor beneficii comunitatilor locale, asigurarea unui mai bun control transfrontier al unor probleme cum ar fi poluarea marina, atragerea finantatorilor si sponsorilor, etc. dar, cel mai important beneficiu este ca, prin eforturi colective ale tarilor mai mici, se obtin efecte de protectie mult mai mari.
Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, ca si pentru informatii detaliate privind statutul de membru al Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
Linkuri utile
Copyright © 2008
Mare Nostrum.
All Rights Reserved.
Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Raspunderea privind corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate revine
initiatorilor site-ului web”.