Prima Pagina
Despre noi
Noutati
Proiectul
Marea Neagra
Rezervatia 2 Mai-Vama Veche
Calutul de mare
Aria protejata Durankulak
Proiecte Mare Nostrum
Resurse Multimedia
Galerie Foto
Galerie Video
Implica-te
Contact
Harta Site
Rezervatia 2 Mai-Vama Veche

Rezervatia marina 2 Mai – Vama Veche este amplasata in sudul litoralului romanesc, intre localitatea 2 Mai si granita cu Bulgaria, acoperind o suprafata de cca 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coasta, intinzandu-se de la linia coastei si pana la izobata de 40 m. Pe o suprafata relativ restransa, adaposteste o mare varietate de habitate si biocenoze specifice zonei marine romanesti, specii rare sau aflate in pericol, habitate de importanta europeana.

Descriere

Rezervatia marina „Acvatoriul litoral marin 2 Mai - Vama Veche” a fost infiintata prin Decizia CJ Constanta 31/1980 si confirmata ca arie protejata prin Legea nr. 5/2000 privind planul de sistematizare teritoriala. Prin ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 776/2007, privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, zona are regimul de arie naturala protejata, ca arie speciala de conservare. Desi este declarata arie protejata din 1980, numai in ultimii ani, s-au luat masuri de protectie efectiva.

Planul de management (detalii...)
Regulamentul de functionare (detalii...)



Scopul rezervatiei

Scopul Rezervatiei este acela de a proteja si conserva habitatele marine importante sub aspect floristic si faunistic. De asemenea, se are in vedere si protectia si conservarea peisajului marin. Managementul rezervatiei se face diferentiat, in functie de caracteristicile habitatelor si speciilor existente. Pe langa activitatile stiintifice, sunt permise activitati turistice si educationale organizate, precum si unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale traditionale.


Zonarea ariei marine protejate


Zona strict protejata: (1 zona – cca 3 000 hectare)
Zona tampon: (3 zone – cca 2 000 hectare).


Obiectivele rezervatiei


- Studierea mediului marin intr-o zona cu un impact antropic redus;
- Mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura;
- Protectia habitatelor si a diversitatii peisajului marin subacvatic;
- Promovarea utilizarii traditionale a resurselor si a activitatilor in zona marina;
- Oportunitati pentru recreere si turism ecologic, concomitent cu desfasurarea activitatilor stiintifice.

Incepand cu anul 2004, administrarea rezervatiei este realizata prin preluarea in custodie de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” Constanta (pe o perioada de 5 ani).


Biodiversitatea


In Rezervatie se gasesc aproape toate tipurile de habitate marine prezente la litoralul romanesc si,de asemenea, mai mult de 250 specii de flora si fauna marina.

Fitoplanctonul (totalitatea speciilor unicelulare, microscopice, de origine vegetala, care plutesc liber in masele de apa de deasupra fundului).

In Rezervatie s-au inregistrat 110 specii algale microscopice, speciile marine si marin-salmastricole reprezentand mai mult de jumatate din totalul speciilor. Speciile dulcicole si dulcicol-salmastricole, patrunse prin aportul de ape continentale, sunt mai slab reprezentate.

Zooplanctonul (totalitatea speciilor microsopice, uneori macroscopice, de origine animala, care plutesc liber in masele de apa de deasupra fundului).

In Rezervatie s-au inregistrat specii apartinand la 12 grupe sistematice, atat meroplanctonice (adica larve ale organismelor care, in stadiul de adult, traiesc pe fundul apei) cat si holoplanctonice (specii care-si desfasoara tot ciclul lor vital in masele de apa). Cele mai importante sunt speciile de crustacee (copepode si cladocere). In special in perioadele calde ale anului, a fost identificata specia unicelulara Noctiluca scintillans. Specia a provocat, in anii de intensa eutrofizare de dupa 1970, mari perturbari ale conditiilor de viata din ecosistemul marin.

Bentosul si habitatele bentale
Principalele tipuri de habitate intalnite in acest acvatoriu sunt:

- habitatul dur-pietros reprezinta mai mult de jumatate din suprafata rezervatiei, avand o dispunere uniforma in nord, sud si vest, constand din platforme de calcare sau pietre. Ele sunt continue intre linia tarmului si adancimi de pana la 12-18 m;
- habitatul nisipos, cantonat spre partile estica si centrala, ocupa aproape 30% din suprafata fundului, fiind format din sedimente mobile cu granule distincte, aspre la pipait si neaderente;
- habitatul malos, dispus spre NE si insule izolate pe suprafata rezervatiei, ocupa mai putin de 10% din fundul acvatoriului, fiind format din sedimente mobile, cu granule de nisip si cu mal;
- habitatul nisipos-malos apare indeosebi in zona estica, acoperind numai 6% din suprafata si fiind format din sedimente mobile;

Din punctul de vedere al biocenozelor bentale, rezervatia are un aspect mozaicat, pe o suprafata relativ modesta, care confera si organismelor care o populeaza un caracter de biodiversitate ridicat.

Fitobentosul.
Diversitatea specifica a algelor macrofite din aceasta zona s-a redus la 10 specii in comparatie cu situatia din anii anteriori. Au fost identificate cinci specii de alge verzi, o specie de alga bruna si doua specii de alge rosii. Saracirea calitativa este compensata de biomase mari ale algelor verzi din genurile Enteromorpha, Cladophora si Ceramium.

Zoobentosul. Din punctul de vedere al speciilor animale care populeaza habitatele bentale, rezervatia are un aspect mozaicat, cu o biodiversitate bogata, in perioada 1996 – 2003 fiind identificate peste 120 specii de nevertebrate.

Caracteristica fundurilor nisipoase si nisipos-maloase este bivalva Spisula subtruncata triangula, de aceea zona nisipurilor populate cu aceasta specie a fost denumita subcenoza “Spisula”, care acopera 31,88% din totalul suprafetei rezervatiei. In zona nisipurilor cu Spisula s-au identificat 19 specii de moluste, 13 viermi policheti si 5 specii de crustace.

Zonele de piatra de pana la 20-25 m adancime, sunt populate de midiile de piatra (Mytillus galloprovincialis), alcatuind subcenoza cu acelasi nume si ocupand 52,83% din totalul suprafetei rezervatiei. Abundenta exemplarelor mari de Mytillus a oferit speciei Rapana venosa conditii favorabile, astfel ca, acest mare rapitor care a aparut in apele noastre in anul 1964, sa fie prezent in toate zonele cu piatra populate de Mytillus. Alaturi de midie este prezenta o alta bivalva si anume Mytilaster, precum si alte organisme. Numeroasele crapaturi, golurile intunecoase de sub pietre si celelalte ascunzinsuri adapostesc o serie de specii de crustacei superiori, de ex. Melina palmata si Microdeutopus grillotalpa, precum si Pilumnus hirtellus, frecventa pana in anul 1980. dar a carei populatie s-a diminuat numeric, de aceea a fost mentionata in Cartea Rosie ca vand statutul de “vulnerabil”. Suprafetele verticale sau cele puternic inclinate, mai ales cele cu crapaturi si multe asperitati, constituie locul preferat al crevetei de stanca (Palaemon elegans).

Tot in zonele populate de midii, sunt prezente si numeroase specii de pesti, cele mai raspandite fiind guvizii. Mai rar apar rechinii Squalus acanthias si S. blainvillei, vulpea de mare Raja clavata si pisica de mare Dasyatis pastinaca. Printre tufele de alge fixate pe substrat pietros, apar exemplarele a doua specii fara importanta economica dar deosebit de ornamentali, cum ar fi in primul rand, calutul de mare Hippocampus ramulosus si acele de mare Syngnatus typhle  si S. variegatus.

Ihtiofauna din rezervatie s-a redus de cca. 3,5 ori in ultimii ani, comparativ cu informatiile mai vechi despre speciile existente in aceasta zona. Lista speciilor de pesti citate pentru regiunea de sud a litoralului romanesc si a celor identificate in spatiul rezervatiei Vama Veche – 2 Mai cuprinde 117 specii. Din punctul de vedere a riscului de a disparea din Marea Neagra, 82 dintre aceste apecii au fost considerate, in anul 2003, specii rare sau vulnerabile. Totusi, 16 specii, care se considerau aproape disparute (extincte) au fost identificate din nou in anul 2003.

Mamiferele marine. In Rezervatie au fost semnalate toate cele trei specii de delfini care traiesc in Marea Neagra: delfinul comun (Delphinus delphis ponticus), afalinul (Tursiops truncatus ponticus) si marsuinul (Phocoena phocoena relicta).





Aspecte socio-culturale si socio-economice

In teritoriul din imediata vecinatate a rezervatiei se afla patru localitati - Vama Veche, 2 Mai, Limanu si Hagieni - ce alcatuiesc comuna Limanu. Populatia umana din aceste localitati sunt “lumi” relativ distincte, cu probleme destul de diferite, de la dezvoltare economica bazata pe turism la economie de subzistenta bazata pe agricultura. Exista si o perceptie sociala a acestor diferente, ceea ce face ca, pe acest fond, sa apara tensiuni intre comunitati, mai ales intre Limanu si satele de pe coasta.



Beneficiile ariilor marine protejate

Ariile marine protejate au fost instituite pentru a atinge anumite scopuri si anume conservarea biodiversitatii si a habitatelor, dezvoltarea activitatilor stiintifice, oferirea de posibilitatati educationale, imbogatirea activitatilor de recreere si sprijinirea comunitatilor de pescari.
Deoarece ariile marine protejate contin resurse economice importante pentru economiile locale si nationale, scopul unei asemenea arii este acela de a  o feri de impactul activitatilor umane.
Beneficiile economice ale ariilor protejate marine includ crearea  de locuri de munca prin activitati precum turismul si recreerea. Datorita faptului ca multe pescarii se afla in pragul falimentului, managerii acestora privesc spre ariile marine protejate ca instrumente pentru recuperarea lor, deoarece ariile marine protejate pot oferi sprijin pentru managementul stocurilor (protejarea in anumite stadii de dezvoltare, cum ar fi zone pentru puiet, protejarea functiilor critice, zone de hranire, zone de inmultire, rezerva pentru o specie supraexploatata si centru de dispersare pentru larvele dintr-o anumita pescarie), o imbunatatire a situatiei socio-economice a comunitatilor locale, si, in ultima instanta, stabilitatea pescariilor.

Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, ca si pentru informatii detaliate privind statutul de membru al Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
Linkuri utile
Copyright © 2008
Mare Nostrum.
All Rights Reserved.
Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Raspunderea privind corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate revine
initiatorilor site-ului web”.